Last words for you...

După ce anii au trecut parcă în şoaptă pentru noi
Anul se termină şi el plin de griji şi de nevoi...
Nu mai sunt cel ce l-ai ales si-am vrut sa fiu odată
Însă sunt cel ce a primit inima ta toata...
E dus timpul ce-a trecut dar nu-i deloc pierdut
Liniştit el va rămîne în tot ce am avut...

şi

Dacă vreodată gîndul tău bun va zbura spre mine
O să-l întîmpin cald si blînd si-o să-l întorc spre tine...
Rămîi cum bine ai înţeles prima mea jumătate
În al meu suflet în care toate ţi-au fost iertate
Nu ţi-am fost, se pare, alesul prinţ de poveste
Ai să-mi rămîi forever prima dintre neveste!!!

Altă viață!

Sper să respir ușor prin valuri de iubire
Sustras de gravitații uitate în surdină,
Să sorb fără neliniști din a ta privire
Să cad răpus doar de atingerea ta fină...

Ce simplu-mi pare dansul vieții de mai ieri
Când hărțuit de gânduri și de vremea rea
Căutam răspunsuri printre proscriși luceferi
Ce îmi spuneau întruna că nu vei fi a mea!

Azi s-au ascuns și norii și clipele de gheață!
Am luat din raft doar atitudinea îndrăzneață!
Azi când s-au vândut doar zâmbete la piață
Am descoperit surprins o altă viață!

Ceasul tarziu al ultimului gand

Dacă ploaia ar șterge toate câte mi s-au întâmplat
Atunci fruntea mi-ar surâde netedă și liniștită!
Nedumerit, arunc cu versuri în neant neinspirat,
Incit timpul să-mi reteze cutezanța nesăbuită...
E îndrăzneață ora ceasului pierdut de seară!
Lăsat uitat în ea e gândul ce-o sa mai apară!

Stingher se întinde glasul prin clipe neauzite...
Încet își fac de lucru stele prea fâstâcite!

Un respectabil nor fumează tacit din inspirație
La tejgheaua părăsită a galaxiei fără lapte...
Timpul pare a fi prielnic pentru o conspirație,
În pete de întuneric se frâng ultimele șoapte...
Mustind de nerăbdare, privind ascuns din minte
Ultimul gând soarta-i pecetluită-și simte...
Luna era la locul ei la fel ca înainte...

Gust încă neputincios tot amarul crudei tale tăceri,
Înrobită îmi este vocea și nu mă lasă să rostesc
Numele tău, iubito! Tu, prințesa ce mi-o doresc,
Departe ești ascunsă în tristețea acestei seri!

I

I try to smile but my tears drop heavy on the present heart!
In all its glory, Master Time crushes wings of falling angels!

Instead of crying the princess hides her beauty in a glass…

Is this the real life of lords and kings that comes to pass?

Intriguing souls whipping like Childs for unaccounted dangers

Increase the burning sleep of nations and breaking them apart!

“I love you!” are my final words for this day like any other…

I see the ice burning my face when your eyes forget me!

If the entire warm love that you have to give is locked inside

In castles of dark wizards with their dragons whispering beside,

I’ll be that prince who saves you! That one it should be me!

Into your tender arms, my love, there’s no place for another…

D

Dacă tot poţi să zbori spre galaxii nebănuite
De ce încetineşti clipa din cursul ei firesc?
Dorinţele ascunse în gînduri prăfuite
Disipă în efemerul, banalul : " te iubesc"...

Distorsionat de calea iubirii fără nume,
Destinul îşi alege o soartă prea uşoară!
De-aş vrea sa fiu eu parte din această lume
Dragostea neimplinită n-ar trebui să doară!

O

Odată am să îţi sărut trupul suav şi am să explodez de fericire...
O noapte senină ne va acoperi dorinţa şi vom evada în mister...
Oricît as vrea nu pot să nu visez la tine, la pasiune şi iubire,
O dulce muză a sufletului meu stingher!

Ostil îmi e destinul deocamdată şi crudă-i soarta fără tine,
Oştiri întregi de gînduri înfrunt pentru o simplă mîngîiere,
Ostatec propriei iubiri aştept vremea zilelor senine
Orînduite de a zîmbetului tău tainică adiere!

E120

Cu fiecare pas care îl fac spre tine, roşiatică zînă, mă pierd...
Astenic, uit versul dulce ce ţi l-am scris şi glasul mi-e stins!
Repezit şi stîngaci, caut cuvintele cu care am vrut sa te dezmierd...
Mintea îndărătnic îmi refuză dorinţa lăsîndu-mă învins,
Însă privrea-mi te soarbe adînc ca de fiecare dată fără ca
Nici un dram sa fie irosit căci pînă la următoarea întîlnire
Eşti culoarea care predomină în întreaga mea fire!

R

Rămâne timpul sa aline
Războiul tăcut al sufletelor noastre,
Râzând îmi spun cuvinte despre tine
Ramase pierdute printre necunoscute astre...
Răbdarea îmi pare acum întradevăr virtute,
Rostul meu pare complet nedefinit fără iubire
Rar vrea cineva sa ma asculte...
Râvnesc sa fi tu cea care îmi da de știre...