După ce anii au trecut parcă în şoaptă pentru noi
Anul se termină şi el plin de griji şi de nevoi...
Nu mai sunt cel ce l-ai ales si-am vrut sa fiu odată
Însă sunt cel ce a primit inima ta toata...
E dus timpul ce-a trecut dar nu-i deloc pierdut
Liniştit el va rămîne în tot ce am avut...
şi
Dacă vreodată gîndul tău bun va zbura spre mine
O să-l întîmpin cald si blînd si-o să-l întorc spre tine...
Rămîi cum bine ai înţeles prima mea jumătate
În al meu suflet în care toate ţi-au fost iertate
Nu ţi-am fost, se pare, alesul prinţ de poveste
Ai să-mi rămîi forever prima dintre neveste!!!
4 comments:
......mie destul de greu sa spun ceva...poate nici n-ar trebui sa murdaresc de cerneala digitala pagina asta....e un sentiment atat de amestecat ca ma simt captiv in propria mea prostie......as vrea sa rostesc ca-mi pare rau dar...realitatea ca va am pe amandoi si va iubesc...si ca v-am reajuns din urma cand credeam ca v-am pierdut, ma trezeste si plesneste.... as vrea sa spun ca-mi pare rau ca VA pierd dar e atat de derizoriu momentul trairii ca sunt tot acolo langa voi, ca, devine o contradictie de rationament empiric.... cred ca cel mai bine ar trebui sa spun: Sa fie intr-un vitor bun!...si cred c-am sa plang ...
P.S. aaa..era sa uit...cred ca sfintenia sta in realizarea acestei realitati mai mult decat intr-o groaza de dogme inscriptionate.
VOI CONTATI!
astazi am trait ...am aranjat frecventele in minte si apoi pe hartie si apoi in realitate si asa a iesit o lume in care nu suntem infranti ...in care mai putem sa invingem... pentru ca intradevar ...noi cuntem singurii care contam !
Post a Comment